Cadrul fizico-geografic

Relief


1. Relieful structural - cele mai caracteristice forme de relief sunt podişurile structurale şi cuestele. Existenţa acestora este legată de alcătuirea geologică. Reţeua hidrografică de pe stânga Bărladului superior a contribuit la fragmentarea orizontală a reliefului şi la apariţia văilor.
Pe platourile structurale s-au format solurile brune luvice şi brune argiloiluviale. Platourile structurale sunt mărginite de cueste cu pante mari.

 

2. Relieful sculptural - include interfluviile (platouri şi culmi) şi versanţi modelaţi de procese de eroziune şi aluncări. Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma unor culmi înguste:

  • Dealul Boului, 
  • Dealul Jigoreni, 
  • Dealul Cioatele.

 

3. Relieful de acumulare - are o puternică dezvoltare în partea centrală şi sudică a teritoriului.

Şesurile sunt cele mai recente forme de relief de acumulare, cu excepţia unor conuri de dejecţie şi glacisuri care continuă să se formeze şi în prezent. Şesurile ocupă porţiunile cele mai coborâte a reliefului având o pantă redusă şi o energie de relief sub 40m.

 

În cadrul teritoriului deosebim următoarele şesuri:

  • şesul pârâului Şacovăţ;
  • şesul pârâului Durăceasca;
  • şesul pârâului Călina;
  • şesul pârâului Recea.

 

Media şi temperaturile extreme

 

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8° - 9° pe înălţimi şi 9° - 10° în valea Şacovăţului, luna cea mai caldă fiind iulie (între 19° - 20° în medie pe înălţimi, şi între 20° - 21° pe vale), iar cea mai rece lună - ianuarie (-3° - -4° în medie şi chiar în jur de -3° grade pe înălţimi).

Aceste valori dau o amplitudine termică anuală în de 23° în Vest şi Est, şi de peste 24° pe valea Şacovăţului, ceea ce denotă existenţa unui continentalism mai accentuat pe vale şi mai ponderat pe înălţimi.

Regimul termic oferă condiţii bune pentru o gamă largă de culturi agricole, dar şi pentru dezvoltarea pădurii.


Precipitaţii lunare

 

Precipitaţiile atmosferice sunt neuniforme în teritoriu, cantitatea medie anuală fiind în jur de 500 mm pe vale şi peste 550 mm pe înălţimi. Neuniformitatea se manifestă şi în timp, cele mai mari cantităţi căzând în iunie (80 mm în medie) iar cele mai mici în martie (25 mm în medie). Acest regim pluviometric denotă acelaşi continentalism accentuat pe vale (unde se manifestă uneori şi seceta) şi mai moderat pe înălţimi, care favorizează în general dezvoltarea vegetaţiei.

Vânturile cele mai frecvente bat din N-V şi S-E, direcţiile lor fiind mult influenţate de orientarea reliefului şi în special a văilor în care masele de aer se canalizează, activându-se totodată şi dinamica. O dinamică activă o ai vânturile şi pe înălţimile descoperite.

Creşterile debitelor pârâului Şacovăţ şi afluenţilor săi produc local inundaţii, exces de umiditate şi eroziuni de albii.

Trebuie menţionat şi faptul că inundaţiile din şesul Şacovăţului sunt reduse şi se datorează mai ales scurgerilor de pe versanţi, precum şi deversării în caz de precipitaţii abundente a apei din barajul de acumulare Tungujei.

 

Reţea hidrografică

 

1. Ape subterane - apa subterană pe podul teraselor este cantonantă în baza complexului nisipos la peste 12 - 16m adâncime.
Pe versanţi circulă dezordonat cu descărcare din capul de strat granular fiind prezentă la adâncimi diferite cuprinse între 4 - 8m. În perioadele bogate în precipitaţii, sub cornişă, în prima treime a versanţilor, în unele zone apare la zi sub formă de izvoare de coastă, iar spre baza versanţilor creşte până la 2 - 3m.

 

2. Ape de suprafaţă - în prezent teritoriul comunei Ţibăneşti este străbătut de pârâul Şacovăţ cu aflenţii săi: Călina, Durăceasa, Grindul şi Zoe, pârâie caracterizate prin regim de scurgere torenţial, fapt ce duce la un regim bogat în precipitaţii sau de lungă durată, văile pâraielor să poarte viituri mari care dau naştere la eroziuni puternice, care pot afecta stabilitatea zonelor limitrofe; exces de umiditate; fapt ce impune necesitatea lucrărilor de  ameliorare şi consolidare a malurilor zonelor populate de construcţii.

 

3. La nivelul localitaţii Ţibăneşti, este înfiinţat un bazin de acumulare a apei, denumit  "Acumularea Tungujei", amenajat pe cursul pârâului Şacovăţ, în amonte de localitatea Tungujei. Scopul amenajării acumulării a fost:

  • alimentarea cu apă a comunei;
  • combaterea inundaţiilor pe râul Bârlad;
  • irigarea a 500 ha de teren agricol.

Suprafaţa barajului de acumulare este de cca. 310 ha şi se întinde pe raza comunelor Ţibana şi Ţibăneşti cu un volum total de 25 mil. metri cubi, din care volum permanent de atenuare de 16 mil. metri cubi.

Nu există potenţial energetic.

 

 

Formatiuni geologice

 

Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat aparţine unitaşii structurale a Platformei Moldoveneşti, caracterizatş pritr-o mobilitate tectonică redusă.

Teritoriul comunei Ţibăneşti se află în aria de răspândire a Basarabianului, iar suprafeţe mai mici aparţin cuaternarului.

Depozitele Basarabianului se caracterizează prin depozite argilomărnoase cu intercalaţii de argile nisipoase şi de nisipuri cenuşii. Peste depozitele argilomărnoase se alfă o placă de roci dure formată din gresii şi calcare.

Cuaternarul este situat în şsurile pâraielor din această zonă şi sunt reprezentate prin depuneri aluviale, aluvo-coluviale, coluviale şi coluvo-proluviale halocene.


Calitatea solurilor

 

Solurile caracteristice din teritoriu sunt cele de pădure, cenuşii şi brune. Local se întâlnesc  cernoziomuri de pantă şi legiagate (pe interfluviile joase de sud), soluri erodate, iar în şesuri - soluri aluviale. Acestea sunt favorabile culturilor agricole, cu unele amendamente pentru tipurile de pădure, ca şi a unor lucrări antierozionale a celor de pe versanţi.

Aproape 50% din suprafaţa agricolă a comunei este afectată de unul sau mai mulţi factori degenerativi ai solului. Gradul de compatibilitate este de 46%. Un aspect aparte îl constitue faptul că 71,5% din suprafaţa cu soluri acide este teren amendabil.

Comuna Ţibăneşti dispune de "Studiul privind încadrarea în clase de favorabilitate a terenurilor agricole la nivel de parcelă", întocmit de Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi agrochimice Iaşi.

 

Înapoi